avocatul lui Oleg Voronin:

Una din doamnele vechi din politica autohtona vorbeste de ceva timp ca am fost (sau si mai sunt) avocatul lui Oleg Voronin. Nu ca tare o interesez pe
distinsa doamna. Altceva urmareste dinsa, dar nu despre asta va fi postul.
In orice caz, subiectul a “prins”. Chiar si oamenii care ma cunosc, ma intreaba daca e adevarat:)
Cred ca, notorietatea avocatului depinde in mare parte de notorietatea clientilor sai. Din acest considerent, ca si avocat (cu licenta suspendata, temporar), primesc acest atac al doamnei ca pe un compliment. Trebuie sa fii tare “dus” undeva ca sa-ti angajezi avocatii de afaceri pe criterii politice sau de ideologie (admit ca sunt si din astia).
Ma intreb , daca ar fi fost asa cum pretinde onorata doamna, prezint eu un pericol pentru procesul de integrare europeana a tarii? Schimba oare solutia spetei acel fapt, ca l-am reprezentat pe dl Pavel Balan impotriva lui Vasile Stati (da da, cel cu dictionarul moldovensesc). Dar daca amplificam si mai zic, ca am fost si avocatul raposatului Grigore Vieru impotriva lui Rosca si fluxul sau, atunci cind Maestrul a fost invinuit, ca ar fi pus la cale sa-l asasineze, impreuna cu Pasat si Ilascu? Si daca mai adaug ca am fost avocatul Microsoft in Republica Moldova pina a merge in functie publica?
Avocat fiind, am avut ca si clienti tot felul de oameni: mai buni si mai rai, lideri de partide si oameni apolitici, oameni instariti,si nu chiar.Spre deosebire de marea politica, relatia dintre avocat si client este una fiduciara, adica bazata pe incredere. Reputatia avocatului se construieste in timp si cea mai buna recomandare, de fiecare data vine din partea unui client multumit
de serviciul prestat. Dar, asupra faimei pot influenta si alti factori. De regula, aceste servicii se ofera de companii de PR special instruite:)
Cred ca trebuie sa multumesc de reanimarea interesului pentru activitatea mea de avocat, la care voi reveni neaparat, mai devreme sau mai tirziu. De unde stii, poate beneficiez atunci de rezultatele birfelor de azi.
Inchei cu o afirmatie a  celebrului  Manoilescu, care spunea: “Nici nu ai apucat bine sa critici si sa dispretuiesti pe avocati ca destinul face sa ai nevoie de ei si sa-i doresti binevoitori si apti de a te ajuta”.
Atit Punkt
This entry was posted in Ginduri. Bookmark the permalink.

17 Responses to avocatul lui Oleg Voronin:

  1. de la olejka la olejka says:

    good job, my friend!

    tine minte, eu te urmaresc.

  2. corectu says:

    Dle Efrim, citind cele de mai sus, am o întrebare: ați accepta să fiți avocatul dnei Pavlicenco (căci despre ea îmi dau seama că este vorba), dacă aceasta ar cădea la ananghie?

  3. Artur says:

    Notorietatea clienților oferă un plus de reputație dar și trezește semne de întrebare. Îmi aduc aminte cînd Valeriu Pasat a fost reprezentat de actualul ministru al justiției s-a procedat la fel.

    Pînă una-alta, am observat că Dvs chiar nu aveți nevoie de astfel de recomandări, revistele glossy sunt pline cu fotografii de la evenimente mondene la care participați. Bun PR 😉

  4. Angela Braşoveanu says:

    Artur, fă și tu o carieră ca să alerge după tine fotografii revistelor glossy…

  5. Oleg Efrim says:

    @olejka – sunt practic transparent. di tat

    @corectu – raspuns afirmativ

    @artur gurau – da, e o chestie care poate fi utilizata de politicieni frecvent, impotriva avocatilor. dar, se uita ca si cei mai mari criminali au dreptul la avocat. chiar si atunci cind avocatul stie sigur despre vinovatia clientului. de cele mai dese ori, avocatul e chemat sa reprezinte oameni certati cu legea. ca si medicii, care de cele mai dese ori au de afacere doar cu oameni bolnavi. Doar, nu spunem dupa asta ca medicul e bolnav deoarece toata ziua este doar in mediul bolnavilor.
    Referitor la evenimente mondene – la unele chiar merg cu placere:)

  6. Al&Co says:

    Artur, nu ti se pare ca aceasta este invidie… ? stii, nu fi asa cum spun americanii, “looser”, poate ca ai prea mult negativ in tine si faima altora te face “rau”…

  7. Kapa says:

    Cu referinta la revistele mondene – pe mine chiar ma deranjeaza, cind o persoana din executiv sau legislativ, cineva care se prezuma ca ar trebui sa munceasca pentru popor (care este, in mare parte, SARAC) si pentru tara (care este in totalitate SARACA) umbla pe la VIP party-uri si inca se mai lasa fotografiat, pozeaza cu “lumea buna si frumoasa”. In conditiile in care traim, cu atita mizerie si saracie, generata in mare parte si de incompetenta si coruptia celor din conducere, asemenea poze sunt ca o basma rosie fluturata in fata unui taur. Odata ce accepti o functie publica,intr-o tara saraca si cu atitea probleme, trebuie “rarite” tusovcile si torceala pe retele sociale.

  8. Oleg Efrim says:

    “Ca sa te iubeasca cineva in Moldova, trebuie sa fii sarac, prost si urat” – asa spunea ex prim ministrul Sturza, recent, in revista PUNKT.

    Daca as sti ca renuntind la “umblatul pe la VIP party-uri” si “lasatu de fotografiat cu “lumea buna”, voi contribui la bunastarea poporului si a tarii, ma pot lasa usor de aceste activitati, care, printre altele se realizeaza in timpul meu liber:)

    Si de ce ma rog, “acceptind o functie publica, intro tara saraca si cu atitea probleme, trebuie “rarite” tusovcile si torceala pe retele sociale”? Asta este cheia succesului? Asta este tipajul functionarului public plin de griji pentru tara? Acesta este indicatorul eficientei? In ceea ce ma priveste – nu sunt functionar de cariera. Prefer sa fiu eu insumi, inclusiv, cit temporar exercit o functie publica.

  9. Artur says:

    @Al&Co, nici pe departe, doar respect. Oleg Efrim mi-a fost profesor și cred că și datorită acestui fapt, Dreptul Civil a fost obiectul meu preferat la facultate 🙂

  10. Kapa says:

    Referitor la remarca lui Sturza, in partea ce tine de saracie. In Moldova, prea proaspata este amintirea anilor ’90, cind s-au facut, in mare parte, averile de azi. Fondurile de investitii, privatizarea in masa de care au beneficiat 5%, iar restul au ramas cu “hirtiile” (i.e. bonurile) pe miini. Toti au inceput-o cam in acelasi mod, in aceleasi conditii, dar cei mai smecheri (citeste – lipsiti de scrupule si fara principii morale) au “naebit” (scuze, un echivalent mai bun in romana nu gasesc )pe restul si acum ei sau copiii lor sunt VIP-uri. Bunastarea unei mari parti din patura avuta a scoietatii noastre e cladita pe saracia batrinilor de la sat, a celor care nu au stiut decit sa munceasca si sa nu se gindeasca la “variante”. Probabil aceasta schema a functionat pestetot, dar la noi, repet, prea recent s-a realizat ea si prea vie este amintirea ei, pentru ca moldovenii sa ii iubeasca pe cei bogati. Inca NU PREA se cistiga la noi din munca cinstita si de aceea in Moldova este si PERICULOS sa te manifesti ca fiind tare bogat. Ori daca o faci, fii gata sa accepti eticheta de “hot” (meritata sau nu, e alta intrebare, dar va fi ca in bancul cu “Fata ta e curva… Eu nu am fata!… Du-te si demonstreaza asta tuturor”) si ura lumii. Dl Sturza chiar nu ar trebui sa se manifeste cu asemenea aforisme, ca miroase a ipocrizie din partea Dlui Prietenii stiu de ce:). Cit priveste tusovcile: eu nu cred ca cineva, care se tusuie o jumatate de noapte, poate veni a doua zi la serviciu cu un cap treaz (nu fac referinta neaparat la Dvs, habar nu am care e regimul de tusuiala a Dvs:) Si, oricum, sunt anumite standarde morale si etice mult mai riguroase fata de functionarii publici de un anumit nivel, chiar si atunci cind vine vorba de petrecerea timpului liber. Persoanele politice se bucura de multe avantaje,mult mai multe fata de obligatiile pe care le au, asa ca chiar nu ar trebui sa se erijeze prea tare in public.

  11. mojojojo says:

    petrecerile organizate nu dureaza pana la un mijloc de noapte, ca restaurantele si cluburile respective se inchid. come on, oleg efrim, party animal? asta credeti voi?
    bea si viceministrul un vin si schimba un banc si face o poza si la culcare.

  12. Oleg Efrim says:

    remarca lu’ Sturza picase perfect in contextul postului. Sunt gata sa-mi asum multe lucruri, dar, cele relatate din perioada anilor 90 – nu-mi pot fi atribuite. Eram inca mic:)

    In ceea ce priveste “tusovcele”, mai degraba e asa cum zice mojojojo. din pacate, nu mai rezist sa stau noptile:)si chiar nu cred ca e amoral sa mergi la niste petreceri, chiar daca esti functionar public, sau chiar demnitar. Standardele morale si etice sunt aceleasi pentru toti, pentru ca ori e moral si etic, or contravine acestora. Daca am urma logica, persoanele politice ar trebui sa se ascunda si sa apara doar la servici. Poate ar fi logic sa nu beneficieze de “multe avantaje,mult mai multe fata de obligatiile pe care le au” din considerentul ca sunt persaone politice? sau e bine asa, e suficient doar sa nu “se erijeze prea tare in public”?

  13. Kapa says:

    Nici nu am insinuat ca ati fi participat la delejka din ’90:). Aceasta a fost doar o mica explicatie, adresata mai mult Dlui Sturza, in caz ca Dlui nu intelege, de ce in Moldova oamenii bogati nu sunt iubiti de mase. Foarte bine ar fi, intr-adevar, ca persoanele poltice sa nu beneficieze de avantaje nejustificate, aveti perfecta dreptate, dar tara noastra e tare “specifica” la acest capitol, uvy… Standardele morale si etice chiar sunt tare diferite pentru persoane de diferite categorii. Un exemplu caldut este Dl Muruianu (conform versiunii oficiale a demiterii Dlui, bineinteles). Aceleasi vorbe, rostite de mine, chiar si in public, nu ar fi avut nici o consecinta la locul meu de munca (cu toate ca am un serviciu tare ok, dar fara statutul ce da dreptul la “migalka” si altele similare). Inseamna ca se aplica alte standarde, mult mai riguroase, fata de vorbele si faptele unor demnitari. Chto dozvoleno Iupiteru, to ne dozvoleno byku, dar in sens invers in cazul dat. In asemenea situatii chiar ma bucur ca ma atribui la categoria de “byci”:)). Nimic personal, Dle Efrim, doar ca e o tema care demult ma cam …roade: statutul demnitarilor nostri si tot ceea ce deriva din acesta.

  14. livia says:

    Mă rog, fiecare cu opinia lui ce trebuie să facă un funcţinR în timpul său liber “poate să meargă pe la uşa omului să-l întrebe – are nevoie de ceva sau nu?” . Totuşi cu referire la acordarea asistenţei juridice unui criminal de către avocat aş vrea să spun că avocatura e una din profesiile unde etica şi deontologia profedională se suprapun, însă avocatul, conform legii nu are dreptul să refuze neîntemeiat acordarea asistenţei juridice clientului chiar dacă e avocat în serie. Dnle Oleg, în practica Dvs aţi refuzat vreo dată unui client pe motiv că din punkt de vedere etic (omenesc) nu aţi dorit să acordaţi asistenţă juridică. Şi de ce principii vă conduceţi în activitatea DVS?

  15. livia says:

    “criminal în serie” – mii de scuze

  16. Oleg Efrim says:

    Sigur Livia, s-a întîmplat să refuz sa lucrez cu anumite persoane. Trebuie sa menționez, că erau cazuri civile (nu am participat în toată practica mea decît pe un caz penal, la început de carieră). De regulă, am refuzat, cînd înțelegeam că, cazul clientului e fără sorți de izbândă (evident, dacă clientul nu insista să fie reprezentat). La fel, nu am acceptat atunci cînd înțelegeam că, clientul mă mințea, pentru a mă convinge că are dreptate (au fost și cazuri din astea).

    Pprincipiul fundamentali în relația cu clienții – corectitudinea. Este apreciată, mai devreme sau mai tîrziu:)

  17. Ursu Mihai says:

    Domnul Efrim,
    care sunt calitatile pe care trebuie sa le posede un avocat?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *