Experții Consiliului Europei despre ridicarea imunității judecătorilor moldoveni

“Eu personal aș fi susținut un astfel de amendament, care vizează în exclusivitate orice formă de protecție a judecătorilor, în cazurile de infracțiuni de corupție!” Dl. Giacomo Oberto (Judecător, Italia)

“…Mai mult, acordul CSM nu ar trebui cerut pentru trimiterea în judecată a unui judecător, căci ar avea semnificația unei blocări arbitrare a procedurii,ceea ce, de asemenea, ar însemna imixtiune comisă de un organ administrative în activitatea de înfăptuire a justiției” Cristi Danileț, judecător, membru CSM, Romania

Pachetul de legi care vizează modificările la legislația privind Consiliul Superior al Magistraturii, Statutul judecătorilor, Organizarea judecătorească, precum și modificările la procedurile civilă și penală au fost elaborate de un grup de experți reprezentativ, format din reprezentanți ai ministerului justiției, sistemului judecătoresc, procuraturii, experți naționali din societatea civilă și mediul academic, precum și experți internaționali. La fiecare din aceste proiecte s-a lucrat mai mult de un an.

Înainte de a fi remise Guvernului spre aprobare, alături de avizele obligatorii de la autorități și experți naționali, Ministerul justiției a solicitat expertiza Consiliului Europei  și a Fundației Germane pentru Colaborare Juridică Internațională (IRZ).

Consiliul Europei, prin intermediul Programului Comun al Consiliului Europei și Uniunii Europene Susținerea Democrației în Moldova a prezentat două rapoarte de evaluare la inițiativele Ministerului justiției. Acestea au fost realizate de doi experți internaționali, dl. Giacomo Oberto (Italia) și Cristi Danileț (Romania). Trebuie de menționat că ambii cunosc foarte bine sistemul nostru de drept, fiind anterior de nenumărate ori angajați de Consiliul Europei pentru diverse expertize a cadrului legal.

Mai jos, opinia integrală a experților referitor la subiectul ridicării imunității judecătorilor pentru infracțiuni de corupție:

Această prevedere se referă la subiectul imunității judiciare extrem de dezbătut. După cum am subliniat în unele expertize anterioare, aproape toate legislațiile din țarile din Europa de Est conțin norme aferente acestui subiect. Tradiția occidentală nu cunoaște acest tip de garanție pentru independența judecatorilor, iar documentele internaționale trec sub tăcere acest subiect. Astfel, spre exemplu, ân Italia, Franța, Spania sau Germania, judecătorii sunt responsabilipentru acțiunile lor în conformitate cu principiile dreptului penal și civil, exact ca orice cetățean. Înțeleg foarte bine că în societățile în care respectul pentru judecători și independența lor nu e atât de înrădăcinată, ar putea părea preferabil ca sistemul judecătoresc să fie protejat prin aceste mijloace. Permiteți-mi să adaug că punctul 71 al Recomandării CM/Rec(2010) 12 conține o referință la acest subiect, potrivit cărei: Atunci cînd nu exercită funcții judiciare, judecătorii sunt responsabili civil, penal și administrativ potrivit dreptului comun exact ca orice cetățean. Din această prevedere s-ar putea deduce că, din contra, atunci cînd exercită funcții judiciare, judecătorii pot fi trași la răspundere într-un mod diferit de ceilalți cetățeni. Știm că acesta este cazul răspunderii civile și administrative, dar dispoziția se referă, de asemenea, la dreptul penal: prin urmare, în astfel de cazuri particulare, formele de imunitate ar putea fi considerate ca fiind justificate.
Versiunea anterioară a noului proiect a fost inclusă în versiunea ei finală în noul Articol 19, alin. 4, potrivit căruia, În cazul infracțiunilor de corupție urmărirea penală împotriva unui judecător trebuie să fie inițiată ăn conformitate cu procedura generală stipulată în Codul de procedură penală: Eu personal aș fi susținut un astfel de amendament, care vizează în exclusivitate orice formă de protecție a judecătorilor, în cazurile de infracțiuni de corupție! ”
Giacomo Oberto (Italia), octombrie 2011

Cristi Danileț, a scris următoarele: “Președintele țării și Parlamentul nu au de ce să fie implicați într/o procedură judiciară: dacă ei nu ar fi de acord cu urmărirea penală a unui judecător, respective reținerea, arestarea sa etc, ar însemna că împiedică derularea procedurii penale împotriva acestuia, adică ar comite un act de imixtiune în activitatea de justiție. Acordul CSM este de ajuns, dar acesta nu poate viza fondul cauzei, ci numai chestiunea de formă. Mai mult, acordul CSM nu ar trebui cerut pentru trimiterea în judecată a unui judecător, caci ar avea semnificația unei blocări arbitrare a procedurii ceea ce, de asemenea, ar însemna imixtiune comisă de un organ administrative în activitatea de înfăptuire a justiției” Cristi Danileț, judecător, membru CSM, Romania

Cei care urmăresc subiectul, observă o schimbare majoră de poziție a expertului italian Giacomo Oberto, care anterior, considera că în țările Europei de Est garanția imunității judecătorilor este necesară (2007). În ultimul raport (2011), dînsul spune că susține ridicarea oricărei forme de protecție a judecătorilor pentru infracțiuni de corupție.

Despre opinia judecătorilor germani identificați pentru expertiză de Fundația IRZ am scris aici: http://efrim.md/imunitatea-patologica-a-judecatorilor-269.html

Tot în aceste rapoarte de evaluare, ambii experți au criticat dur faptul că judecătorii aleși din Consiliul Superior al Magistraturii nu constituie cel puțin jumătate din membri. Astfel, Giacomo Oberto menționează: Actuala componență a CSM nu corespunde standardelor Consiliului Europei, deoarece numărul total de membri care nu sunt judecători aleși de către colegii lor ar fi de șapte membri, comparativ cu doar cinci membri judecători aleși de colegii lor. “Componența CSM prezintă subiect de preocupare, deoarece conform Cărții europene privind statutul judecătorilor (1998), În privința oricărei decizii ce poate afecta selecția, alegerea, numirea, desfășurarea carierei sau încetarea mandatului unui judecător, statutul prevede intervenția unei instanțe independente de puterea executivă și puterea legislativă, care să cuprindă cel puțin o jumătate dintre judecătorii aleși de către egalii lor, în concordanță cu modalități care să garanteze reprezentarea cea mai largă a acestora”. Conform prevederilor art.18 al avizului 10 a CCJE . “Cînd structura este mixtă (judecători și nejudecători) se consideră că pentru a evita orice manipulare sau presiune inadecvată, Consiliul justiției trebuie să numere o majoritate substanțială de judecători aleși de către colegii lor”. În cele din urmă, în conformitate cu Recomandarea Consiliului de Ministri (2010)12 a Consiliului Europei, . “Nu mai puțin de jumătate din membrii unor asemenea consilii trebuie să fie judecători aleși de colegii lor de la toate nivelurile sistemului judiciar și cu respectarea pluralismului în interiorul sistemului judiciar”. Permiteți-mi să subliniez încă odată faptul că majoritatea (sau marea majoritate), conform documentelor Consiliului Europei, trebuie constituită nu pur și simplu din judecători, ci, din judecători aleși de către colegii lor. Asta înseamnă că Președintele Curții Supreme de Justiție, care este judecător, dar nu și judecător ales de către colegii lui, nu poate fi luat în calcul la constituirea majorității menționate mai sus”

Astfel, am modificat componența CSM, după cum urmează: 6 judecători aleși de Adunarea generală a judecătorilor, reprezentînd instanțele de judecată de toate nivelurile, 3 profesori de drept, Președintele Curții Supreme de Justiție, procurorul General și Ministrul Justiției. În așa mod, noua componență este conformă documentelor Consiliului Europei și, fiind formată în majoritate din judecători (7 la număr din 12), urmează să fie un garant adevărat al independenței puterii judecătorești.

Aceste schimbări, alături de asigurarea unui proces clar și transparent de admitere în profesia de judecător, evaluarea performanțelor și carierei judecătorilor, asigurat prin Legea 154/2012 , majorarea salariilor și crearea condițiilor adecvate de muncă pentru judecători, vor contribui la eradicarea corupției în sistemul judecătoresc, iar pe de altă parte, vor contribui la asigurarea independenței reale a magistraților.

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

2 Responses to Experții Consiliului Europei despre ridicarea imunității judecătorilor moldoveni

  1. V S says:

    Bine zice Danilet, “cacă”!

  2. Eugen says:

    Sunt extrem de curios care va fi reacția Curții Constituționale a RM, vis-a-vis de sesizarea Plenului Curții Supreme de Justiție (Hot.nr.17/07.09.2012) referitor la controlul constituționalității modificărilor operate despre care se vorbește.Or, dacă vor fi declarat neconstituționale atunci chiar …., iar dacă nu atunci să NE ajute Dumnezeu la implimentarea Planului de acțiuni de reformare a sectorului justiției.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *