Magistrații nu mai sunt imuni de răspundere penală pentru infracțiuni de corupție

La 31 august 2012 au fost publicate în Monitorul Oficial două legi importante cu referire la reformarea justiției. Legile conțin importante măsuri anticorupție în sistemul judecătoresc, cum ar fi lipsirea de imunitate a judecătorilor pentru infracțiuni de corupție, lipsirea de imunitate contravențională, lipsirea de dreptul la îndemnizația unica de concediere și de pensia privilegiată în cazul în care nu au plecat onorabil din sistem, etc. Aceste legi însă conțin și multe alte prevederi importante, despre care s-a vorbit mai puțin. Vă îndemn să vedeți schimbările conceptuale și efectele scontate.

P.S. Mulțumesc colegei mele Lilia Ioniță pentru informația de mai jos.

Prevederile conceptuale din Legea pentru modificarea unor acte legislative privind organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc(nr. 153 din 002.2012)

A. ASPECTE DE ORDIN GENERAL

Proiectul legii privind modificarea şi completarea unor acte legislative a fost elaborat de către Ministerul Justiţiei în vederea realizării Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, adoptate recent de către Parlament.

Reforma sistemului judecătoresc este un element important al SRSJ (Pilonul I al Strategiei), iar faptul că aceasta este abordată sistemic, ca o parte componentă a unei reforme complexe şi este interconectată cu alte sectoare ale justiţiei, va permite stabilirea premiselor necesare pentru o reformă reală, esenţială şi durabilă a sistemului judecătoresc.

Necesitatea elaborării modificărilor legislative a fost argumentată, în mare parte, în textul Strategiei şi aceste premise ar fi: nivelul scăzut de încredere a populaţiei în justiţie, percepţia quasi-generală privind nivelul înalt de corupţie în sectorul justiţiei, transparenţa insuficientă a justiţiei, imunitatea practic absolută a judecătorilor şi aplicarea acesteia faţă de orice fel de răspundere, lipsa obligaţiei judecătorilor de a raporta o influenţă abuzivă, lipsa responsabilităţii pentru neîndeplinirea obligaţiunii de raportare, mentalitatea „clubului închis” cu privire la accesul în profesie şi promovare ierarhică, lipsa repartizării aleatorii a dosarelor, stenografierii tuturor  audierilor sau utilizării sporite a instrumentelor informaţionale e-justiţie în gestionarea dosarelor etc.

Legea 153 a fost adoptată în lectură finală de către Parlamentul Republicii Moldova la 5 iulie 2012.

B. ASPECTE DE ORDIN PARTICULAR

  1. I. Legea privind organizarea judecătorească

Această lege a suportat un şir de modificări conceptuale în partea ce se referă la:

Stabilirea în corpul legii a numărului de judecători total per sistem, fără a enunţa numărul concret de judecători în fiecare instanţă.

Acest exerciţiu va reveni CSM care va stabili numărul judecătorilor în dependenţă de necesităţile fiecărei instanţe judecătoreşti. Mecanismul actual de stabilire fixă a numărului de judecători pentru fiecare instanţă conform anexei la lege este extrem de rigid şi nu oferă CSM posibilitatea de a reacţiona şi de a interveni prompt şi operativ în cazul în care în unele judecătorii volumul de muncă este excesiv, în raport cu alte instanţe. Prin urmare, CSM ar putea interveni periodic în procesul de distribuire a numărului de judecători per fiecare instanţă, fără a fi necesară procedura îndelungată de modificare a legislaţiei. Numărul de 504 de judecători propus la articolul 21 reflectă numărul actual al judecătorilor prevăzut la Anexa nr. 1 a Legii, care include şi posturile de judecător pentru instanţele din stînga Nistrului şi judecătorii de instrucţie, care de facto activează în sistemul judecătoresc, dar care de iure nu sunt prevăzuţi în numărul total al judecătorilor din Anexa respectivă.

Includerea reglementărilor privind crearea unui „fond de rezervă” al posturilor de judecător (numărul propus este de 15

Instituirea fondului de rezervă va permite CSM să intervină pentru a preveni unele blocaje în funcţionarea sistemului judecătoresc, în cazul în care judecătorii vor fi detaşaţi sau suspendaţi din funcţie pentru perioade mai mari de 1 an.

Potrivit situaţiei din iunie 2012, în total pe sistemul judecătoresc din R. Moldova există 25 posturi de judecători vacante temporar din diferite motive: judecători detaşaţi la CSM, INJ, judecători aflaţi în concediu pentru îngrijirea copilului etc. Pentru perioade care variază de la 1 an şi pînă la 6 ani, iar în unele cazuri chiar şi mai mult (spre exemplu detaşarea la CSM pentru două mandate ar însemna o perioadă de 8 ani).

Existenţa acestor posturi vacante temporar, pentru că oricum judecătorul detaşat îşi păstrează locul de muncă,dar durata vacanţei cărora este mai mare de un an, împiedică aplicarea procedurii de transfer pe termen limitat a judecătorilor din alte instanţe şi afectează funcţionarea normală a instanţelor judecătoreşti respective, provocînd supraîncărcarea judecătorilor din instanţe.

Pentru a preveni asemenea situaţii, norma propusă va permite CSM să procedeze la selectarea unor noi judecători pentru posturile respective, conform prevederilor generale stabilite de Legea cu privire la statutul judecătorului. În cazul expirării termenului detaşării fie a concediului pentru îngrijirea copilului, judecătorul va putea reveni în instanţa respectivă şi, în cazul lipsei unor posturi vacante de judecător în aceasta, CSM poate decide alocarea unui post de judecător echivalent din Fondul de rezervă al posturilor de judecător. Analiza legislaţiei altor state a demonstrat existenţa unui asemenea sistem în România, care se aplică cu succes în această ţară.

Revizuirea procesului desemnării judecătorilor de instrucţie

Obiectiv: Asigurarea integrării judecătorilor de instrucţie în corpul judecătoresc comun, creşterea calităţii înfăptuirii actului de justiţie

Mod de realizare:

  1. 1. Judecătorii de instrucţie în exerciţiu, la solicitare, vor fi reconfirmaţi în funcţiile de judecător în cadrul aceleiaşi instanţe. Reconfirmarea în funcţie se va face doar după evaluarea performanţelor şi urmarea unor cursuri de instruire la Institutul Naţional al Justiţiei
  2. 2. CSM va elabora şi va aproba Regulamentul privind modul de numire a judecătorilor de instrucţie
  3. 3. Desemnarea judecătorilor de instrucţie în cadrul judecătoriilor va reveni CSM, la propunerea preşedintelui de instanţă

Rezultatul scontat:

  1. Valorificarea principiilor specializării judecătorilor pe interiorul judecătoriilor şi creşterea profesionalismului
  2. Asigurarea de facto a statutului egal al tuturor judecătorilor
  3. Acordarea posibilităţii de dezvoltare continuă a cunoştinţelor şi abilităţilor practice pentru diferite etape ale procesului de înfăptuire a justiţiei
  4. Asigurarea condiţii şi posibilităţi egale pentru promovarea profesională a acestora.

Revizuirea numărului de vicepreşedinţi ai instanţelor judecătoreşti

Obiectiv: Optimizarea numărului de persoane cu funcţii administrative şi stabilirea unor criterii precise pentru stabilirea numărului de vicepreşedinţi a instanţelor

Mod de realizare:

  1. În cadrul judecătoriilor, funcţia de vicepreşedinte va fi instituită doar în cazul în care numărul de judecători va fi mai mare de 6. Or în prezent, în unele instanţe cu un numări mic de judecători (3-6), doi din ei în mod neapărat exercită şi funcţii administrative: preşedinte şi vicepreşedinte.
  2. În cadrul curţilor de apel şi CSJ numărul vicepreşedinţilor va fi stabilit în dependenţă de numărul colegiilor

Rezultatul scontat:

  1. 1. Optimizarea numărului şi cheltuielilor de personal
  2. 2. Criterii clare pentru determinarea necesităţii şi numărului de vicepreşedinţi

Reglementarea explicită a sistemului organelor autoadministrării judecătoreşti

Obiectiv: Oferirea unei reglementări clare a principiilor autoadministrării judecătoreşti, a rolului şi funcţiilor Adunării Generale a Judecătorilor

Mod de realizare:

  1. 1. Legiferarea statutului Adunării Generale a Judecătorilor ca parte a sistemului autoadministrării
  2. 2. Reglementarea interacţiunii dintre Adunarea Generală a Judecătorilor cu CSM şi colegiile din subordinea acestuia

Rezultatul scontat:

  1. Consolidarea poziţiei Adunării Generale a Judecătorilor ca organ al autoadministrării judecătoreşti.
  2. Clarificarea interacţiunii dintre organele autoadministrării judecătoreşti

Revizuirea atribuţiilor preşedinţilor instanţelor judecătoreşti şi instituirea funcţiei de şef al secretariatului instanţei judecătoreşti

Obiectiv: Sporirea eficienţei  managementului şi îmbunătăţirea sistemului practic şi regulator de administrare al instanţelor judecătoreşti şi a analizei strategice în materie de planificare bugetară

Mod de realizare:

  1. Compilarea tuturor articolelor din legea în vigoare care reglementează alternativ şi în mod separat competenţa preşedinţilor şi vicepreşedinţilor judecătoriilor, curţilor de apel şi Curţii Supreme de Justiţie, prin completarea cu un nou articol 6/1
  2. Definirea şi expunerea competenţelor preşedinţilor de instanţă, ţinînd cont de instituirea funcţiei de şef al secretariatului instanţei judecătoreşti
  3. Includerea reglementărilor privind instituirea în cadrul instanţelor a funcţiei de şef al secretariatului instanţei judecătoreşti cu începere de la 1 septembrie 2012 în cadrul curţilor de apel şi judecătoriilor din Chişinău şi, ulterior, de la 1 ianuarie 2013 pentru toate instanţele
  4. Transferarea competenţelor preşedinţilor de ordin administrativ-organizatoric către şefii secretariatelor

Rezultatul scontat:

  1. Decongestionarea preşedinţilor instanţelor judecătoreşti de funcţiile improprii procesului de înfăptuire a justiţiei
  2. Sporirea capacităţilor de planificare strategică şi bugetară a instanţelor judecătoreşti

Instituirea funcţiei de asistent judiciar

Obiectiv: Consolidarea capacităţilor şi profesionalismului procesului de înfăptuire a justiţiei, asigurarea eficienţei şi calităţii acestui proces

Mod de realizare:

  1. 1. Introducerea în structura instanţelor judecătoreşti a asistenţilor judiciari pentru fiecare judecător
  2. 2. Stabilirea competenţelor clare a asistenţilor judiciari, care sînt distincte de competenţele grefierilor
  3. 3. Asistenţii judiciari vor fi incluşi etapizat: cu începere de la 1 septembrie 2012 în cadrul curţilor de apel şi judecătoriilor din Chişinău şi, ulterior, de la 1 ianuarie 2013 pentru toate instanţele

Rezultatul scontat:

  1. 1. Procesul de examinare a cauzelor se va accelera
  2. 2. Va creşte calitatea procesului de înfăptuire a justiţiei
  3. 3. Va fi creată o rezervă de cadre profesionistă, care pot completa corpul judecătoresc

II. Modificările conceptuale la LEGEA CU PRIVIRE LA STATUTUL JUDECĂTORULUI

Revizuirea principiului general care interzice imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei

Obiectiv: Corelarea principiului de interzicere a imixtiunii în activitatea de înfăptuire a justiţiei cu standardele internaţionale

Mod de realizare:

  1. 1. Expunerea interdicţiei de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiţiei în linie cu recomandările Consiliului Europei
  2. 2. Stabilirea obligaţiei pentru judecători de a declara orice intervenţii şi influenţe în procesul de examinare a cauzelor

Rezultatul scontat:

  1. 1. Asigurarea independenţei şi imparţialităţii judecătorilor
  2. 2. Creşterea transparenţei şi prevenirea abuzurilor şi imixtiunilor în înfăptuirea justiţiei

Revizuirea condiţiilor pentru accederea în funcţia de judecător

Obiectiv: Unificarea sistemului de accedere în profesia de judecător şi optimizarea condiţiilor de accedere în profesie  

Mod de realizare:

  1. 1. Stabilirea normei potrivit căreia persoanele cu vechime în muncă în anumite specialităţi vor putea candida la funcţiile de judecător doar după urmarea unui curs de formare iniţială şi susţinerea unui examen în faţa Comisiei de absolvire a INJ;
  2. 2. Restrîngerea cercului profesiilor de specialitate juridică, care oferă posibilitatea persoanelor de a candida la funcţiile de judecător;
  3. 3. Specificarea detaliată a a noţiunii de „reputaţie ireproşabilă”

Rezultatul scontat

  1. Instituirea unor condiţii unitare pentru verificarea cunoştinţelor candidaţilor la funcţia de judecător
  2. Acordarea posibilităţii de accedere în profesie doar pentru persoanele care au vechime în muncă  în specialităţile legate de înfăptuirea justiţiei
  3. Crearea unor filtre pentru neadmiterea în profesie a persoanelor cu reputaţie dubioasă

Instituirea procedurii de verificare periodică a stării de sănătate fizică şi psihică a judecătorilor în exerciţiu

Obiectiv: Asigurarea calităţii procesului de înfăptuire a justiţiei

Mod de realizare:

  1. Judecătorii în funcţie, periodic, o dată la 5 ani, vor fi supuşi unui examen medical care va include evaluarea psihiatrică şi psihologică,
  2. Evaluarea stării sănătăţii se va face de către o Comisie specializată a Ministerului Sănătăţii
  3. Procedura de evaluare medicală şi lista bolilor incompatibile cu funcţia de judecător vor fi stabilite de Ministerul Sănătăţii după coordonarea cu CSM.

Rezultatul scontat:

  1. 1. Instituirea unor măsuri profilactice pentru identificarea din timp a judecătorilor, care pe motivul  stării sănătăţii nu îşi pot exercita atribuţiilor
  2. 2. Va contribui la asigurarea unui act al justiţiei eficient, prin eliminarea judecătorilor cu comportament deviant
  3. 3. Crearea unui sistem unic de evaluare a stării de sănătate a judecătorilor, va exclude posibilitatea oricăror manipulări  cu certificatele privind starea de sănătate

Excluderea răspunderii patrimoniale a judecătorilor

Obiectiv: Asigurarea unui responsabilzări eficiente şi adecvate a judecătorilor, conforme standardelor europene

Mod de realizare

Excluderea din Legea cu privire la statul judecătorilor a normei referitoare la posibilitatea intervenirii răspunderii patrimoniale a judecătorilor

Rezultatul scontat

Eliminarea unei norme declarative, care contravine standardelor internaţionale şi care afectează independenţa judecătorilor la adoptarea deciziilor

Revizuirea instituţiei imunităţii judecătorilor

Obiectiv: Asigurarea prevenirii corupţiei în sistemul judecătoresc şi oferirea unor instrumente eficiente de combatere a corupţiei

Mod de realizare

  1. Excluderea obligativităţii acordului CSM pentru pornirea urmăririi penale în privinţa judecătorului, în cazul în care acesta este bănuit de săvîrşirea infracţiunilor prevăzute la articolul 324 (coruperea pasivă) şi 326 (traficul de influenţă) Cod penal.
  2. Excluderea imunităţii contravenţionale a judecătorilor.

Rezultatul scontat

  1. Combaterea corupţiei va deveni mai eficientă şi rezultativă
  2. Vor fi instituite măsuri de prevenire coerente
  3. Va fi exclusă posibilitatea utilizării garanţiei imunităţii ca scut, pentru a scăpa răspundere

Includerea prevederilor privind lipsirea de unele garanţii sociale a judecătorilor în cazul eliberării acestora din funcţie din motive imputabile

Obiectiv: Oferirea unor instrumente eficiente de prevenire a abuzurilor în sisemul judecătoresc

Mod de realizare

1. Prevederile legii au drept scop excluderea dreptului judecătorilor de a beneficia de indemnizaţia unică de concediere şi pensia stabilită în condiţii privilegiate (vîrsta de 50, stagiu de cotizare mai mic, indexarea anuală etc.), în cazul în care aceştia vor fi eliberaţi din funcţia de judecător în baza următoarelor temeiuri prevăzute la art. 25 alin. (1): „b) incompetenţei profesionale stabilite în rezultatul evaluării performanţelor; f) comiterii unei abateri disciplinare specificate la art. 22 alin.(1);  g) pronunţării hotărîrii definitive de condamnare”.

Rezultatul scontat

1. Combaterea corupţiei va deveni mai eficientă şi rezultativă

2. Introducerea unor asemenea derogări de la regula generală se impune din considerentul că, obţinerea unor garanţii sociale în regim privilegiat este legată de exercitarea impecabilă şi respectarea necondiţionată de către judecători a rigorilor inerente profesiei de magistrat. Odată cu eliberarea din funcţie a judecătorilor în temeiul motivelor enunţate supra, oferirea oricăror garanţii sociale, cum ar fi indemnizaţia de concediere şi pensia în condiţii privilegiate nu par a fi justificate, deoarece temeiurile respective indică asupra nerespectării de către magistraţi a exigenţelor fundamentale cărora aceştia trebuie să corespundă.

III. Modificările conceptuale la LEGEA CU PRIVIRE LA CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

Atribuirea unei noi competenţe CSJ

Obiectiv: Crearea unui mecanism care ar garanta uniformizarea practicii judiciare şi asigurarea respectării principiului securităţii raporturilor juridice

Mod de realizare

Abilitarea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu o nouă competenţă de a emite avize consultative, la solicitarea instanţelor judecătoreşti, în cazul în care acestea întimpină dificultăţi în procesul de aplicare a legilor, în vederea contribuirii la procesul de unificare a practicii judiciare şi excluderii unei practici haotice, neuniforme şi dispersate.

Rezultatul scontat

Atribuirea acestei noi competenţe Plenului CSJ va contribui la asigurarea unei previzibilităţi a procesului de aplicare a normelor legale şi a securităţii raporturilor juridice, obiective trasate de SRSJ.

Revizuirea numărului judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie

Obiectiv: Optimizarea numărului de judecători

Mod de realizare

Numărul judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie se va reduce de la 49, aşa cum este stabilit în prezent, pînă la 33. Diminuarea numărului de judecători este justificată prin revizuirea substanţială a competenţelor jurisidcţionale ale CSJ, care, potrivit ultimelor modificări operate la codurile de procedură, urmează să se transforme într-o veritablă instanţă de recurs. Posturile de judecători, inclusiv o parte din judecători ai CSJ vor fi transferaţi în alte instanţe, cu respectarea necondiţionată în acest proces a principiilor inamovibilităţii judecătorilor şi a tuturor rigorilor prescrise de lege: cu acordul judecătorului şi la propunerea CSM, cu păstrarea tuturor garanţiilor sociale anterior stabilite.

Rezultatul scontat

Atribuirea acestei noi competenţe Plenului CSJ va contribui la asigurarea unei previzibilităţi a procesului de aplicare a normelor legale şi a securităţii raporturilor juridice, obiective trasate de SRSJ.

IV. Modificările conceptuale la LEGEA CU PRIVIRE LA CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Revizuirea componenţei Consiliului Superior al Magistraturii

Obiectiv: Consolidarea capacităţilor de autoadministrare a sistemului judecătoresc prin revizuirea rolului, componenţei şi competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii şi ale instituţiilor din subordinea acestuia

Mod de realizare

  1. Se propune ca CSM să fie compus din 12 membri dintre care: 3 membri vor fi profesori titulari, 3 membri din oficiu (preşedintele CSJ, ministrul justiţiei şi Procurorul General) şi 6 judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor. Această prevedere este consonantă standardelor internaţionale şi recomandărilor Comisiei de la Veneţia, conform cărora componenţa organelor autoadministrării judecătoreşti trebuie să reprezentate de cel puţin jumătate din judecători aleşi de colegii lor.
  2. Prevederile respective vor intra în vigoare la data expirării mandatului membrilor CSM în funcţie.

Rezultatul scontat

  1. 1. Reprezentarea intereselor judecătorilor în organele de autoadministrare judecătorească va fi consolidată
  2. 2. Legislaţia R. Moldova va fi racordată standardelor europene.

Detalierea competenţelor inspecţiei judiciare

Obiectiv: Consolidarea rolului şi atribuţiilor de supraveghere a activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti şi judecătorilor

Mod de realizare:

  1. 1. Se detaliază şi se extinde competenţa inspectorilor judecătoreşti
  2. 2. Se propune reglementarea procesului de verificare a activităţii organizatorice în scopul asigurării celerităţii procesului, transparenţei activităţii de înfăptuire a justiţiei, eficienţei activităţii instanţelor judecătoreşti; conduitei profesionale a personalului instanţelor judecătoreşti etc.

Rezultatul scontat

  1. Va contribui la identificarea în termen util a problemelor cu caracter organizatoric
  2. Controalele vor avea un caracter sistemic şi, respectiv, vor juca un rol preventiv pentru excluderea problemelor încă în faza incipientă
  3. Consolidarea rolului inspectorului judecătoresc şi eficientizarea activităţii acestuia.

Rigori mai stricte a transparenţei activităţii CSM

Obiectiv: Creşterea nivelului de transparenţă a activităţii  CSM şi a organelor din cadrul acestuia

Mod de realizare:

  1. 1. Este inclusă în lege obligativitatea publicării nu doar a hotărîrilor CSM, dar şi a materialelor adiţionale la hotărîrile CSM, opiniile separate ale membrilor CSM, plasarea proceselor-verbale ale şedinţelor pe pagina web a CSM etc.
  2. 2. Votul membrilor CSM urmează a fi deschis
  3. 3. Hotărîrile emise de CSM urmează a fi, în mod obligatoriu, motivate
  4. 4. Se include prevederea potrivit căreia şedinţele CSM sînt publice
  5. 5. Includerea normei privind înregistrarea video şi audio a şedinţelor CSM

Rezultatul scontat

  1. Va creşte transparenţa procesului decizional în cadrul CSM, care implicit va avea un caracter de prevenire a eventualelor abuzuri sau adoptare a unor decizii arbitrare
  2. Deciziile CSM vor fi argumentate şi astfel se va contribui la creşterea nivelului de încredere a societăţii în sistemul judecătoresc
  3. Capacităţile CSM vor fi consolidate şi va fi sporită calitatea deciziilor adoptate

Revizuirea procedurii de contestare a deciziilor CSM

Obiectiv: Sporirea importanţei şi relevanţei hotărîrilor CSM, inclusiv excluderea posibilităţii unor abuzuri pentru tergiversarea executării hotărîrilor CSM

Mod de realizare:

  1. 1. Hotărîrile CSM pot fi contestate doar dacă a fost încălcată procedura adoptării
  2. 2. Instanţa competentă care va examina aceste contestaţii urmînd a fi un complet din 5 judecători ai CSJ.

Rezultatul scontat:

  1. 1. Importanţa deciziilor CSM va fi consolidată
  2. 2. Se va exclude posibilitatea tergiversării intrării în vigoare a deciziilor CSM

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *